Început în urmă cu aproape doi
ani, prin lansarea iniţiativei Cancer United (uniţi împotriva cancerului),
programul de conştientizare şi implicare a pacienţilor în găsirea unor soluţii
pe termen lung, pentru asigurarea unui acces rapid şi egal la cele mai bune
terapii în domeniul cancerului, în conturarea unor strategii de prevenire şi
diagnostic precoce al acestei afecţiuni, continuă astăzi cu marcarea acestei
Zile Mondiale.
În raionul Dubăsari sunt la evidenţă la 01.01.2013 – 443 bolnavi cu
tumori maligne dintre ei 197 sunt la
supraveghere de 5 şi mai mulţi ani de la stabilirea diagnosticului. Pe
parcursul a.2012 au fost luaţi la evidenţă 64 bolnavi ,dintre care 27% cu stadiul
maladiei I şi 30 % stadiul II.
În structura patologiei cea mai mare pondere o ocupă cancerul pielei şi
mucoaselor cu 19 % urmat de canceru glandei mamare cu 17%, cancerul organelor digestive -16 % ( dintre
care 71 % este cancerul colonului şi rectului) ; cancerul organelor genitale la
femei 9%.
Studiile
epidemiologice, experimentale şi clinice au condus la identificarea unui număr
mare de factori etiologici ai cancerului; în funcţie de natura lor, aceştia se
pot împărţi în:
• exogeni, din mediul înconjurător (responsabili pentru 90% din
cancerele umane);
• endogeni, proprii organismului: genetici, imunologici, endocrini şi
metabolici.
În funcţie de posibilitatea aplicării strategiilor de prevenţie,
aceştia se împart în:
• modificabili: comportamentali, de mediu;
• nemodificabili: biologici (vârstă, sex), genetici.
Actual, se admite că aproximativ 80-90% din cancerele
umane se datoresc acţiunii factorilor de
mediu extern şi modului de viaţă.
Principalii factori de risc
1.
Alimentaţia: 10-70% din cancere. Alimentaţia săracă în fibre vegetale
(fructe, legume) şi bogată în grăsimi şi proteine, consumul exagerat de
alimente prajite sau afumate pot favoriza apariţia cancerului de colon, stomac,
pancreas, sân, ovar, corp uterin, prostată.
2. Fumatul: 20-40% din cancere. Fumatul de
ţigarete (indiferent de existenţa sau nu a filtrului şi de tipul acestuia)
determină cancere de plamân, vezică urinară, buze, gura, faringe,
laringe; fumatul de pipă determină cancere de buze sau gură.
3. Infecţiile cu
virusuri:
1-10% din cancere. Infecţia cu virus hepatitic B sau C poate
determina cancere de ficat; infecţia cu papiloma virus (HPV), mai
ales anumite tulpini (16, 18, 31, 33, 35, 39), poate determina cancere
de col uterin (cervicale); virusul Epştein-Barr poate
determina anumite tipuri de limfom malign sau cancere de
nazo-faringe, etc.
4. Comportamentul reproductiv şi sexual: 1-13% din cancere. Vârsta mai mică
de 12-13 ani la prima menstruaţie, instalarea menopauzei la vârste mai
avansate de 50-55 ani, nuliparitatea (absenta sarcinilor ţi naşterilor) sau vârsta
mai mare la prima sarcina (> 35 ani), sunt factori de
risc pentru apariţia cancerelor de sân sau de ovar.
Varsta tînără la primul contact sexual,
partenerii sexuali multipli, igiena locală defectuoasă se asociază cu
o rată crescută a infecţiei cu HPV şi cu un risc crescut
de cancer de col uterin.
5.
Profesia: 2-6% din cancere. Expunerea
la 4-amino-difenil sau 2-naftilamină determină cresterea
incidenţei cancerelor de vezica urinară; expunerea la fibre
de azbest (materiale de construcţie) determină creşterea incidenţei
cancerelor pulmonare şi cancerelor digestive; expunerea la benzen determină
cresterea frecventei leucemiei; expunerea la bis-cloro-metil-eter sau
la crom prezintă un risc crescut pentru cancerul pulmonar; profesiile care
presupun expuneri la cărbune, gudron, vaselină şi ulei
ars sunt asociate cu un risc crescut pentru cancerele de piele, plamâni,
vezică urinară şi tract gastro-intestinal; muncitorii
din industria reclamelor fluorescente prezintă o incidenţa crescută
a osteosarcoamelor etc.
6. Radiatiile ultraviolete: 2-10% din cancere. Radiaţiile ultraviolete (UV)
determină creşterea frecvenţei cancerelor de piele (în particular
melanomul malign) în zonele expuse mult timp la soare, mai ales la persoane
blonde, cu pielea deschisă la culoare.
7. Alcoolul: 2-4% din cancere. Consumul
de alcool este în relatie cauzală cu cancerele cavităţii orale,
faringelui, laringelui, esofagului şi ficatului; alcoolul şi fumatul işi
amplifică reciproc efectele nocive.
8. Aditivii alimentari: 1-2% din cancere. Coloranţii şi
conservanţii alimentari (E-uri), precum şi nitriţii şi nitraţii, pot avea o
influenţă negativă asupra sănătăţii.
Prevenirea
cancerului înseamnă:
- adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi menţinerea
lui;
- diagnosticarea precoce;
- creşterea duratei de supravieţuire.
Recomandări
pentru un stil de viaţă sănătos
- alimentaţie sănătoasă
(proaspătă, bogată în fructe şi legume – vitamine, minerale, enzime,
antioxidanţi, fără grăsimi "rele”, fără coloranţi, fără aditivi, fără zahăr,
fără prăjeluri, ş.a.);
- mişcare, evitarea
sedentarismului;
- evitarea consumului
excesiv de alcool;
- fără factorii de risc
poluanţi (fum de ţigară, medii toxice de lucru, poluare atmosferică ş.a.);
- evitarea expunerii
necontrolate la radiaţiile ultraviolete (ochelari de soare, pălărie, haine
adecvate, umbrelă, respectarea orelor de expunere, folosirea cremelor cu
factori de protecţie adecvaţi tipului de piele, hidratarea pielii şi pregătirea
ei pentru plajă s.a.);
