 Interviu realizat cu inspectorul ecologic pe
raionul Dubăsari, domnul Anatolie Grajdian.Reporter:
Ca să înţelegem mai bine despre importanţa nisipului din rîul Nistru despre natura
care ne înconjoară, spuneţi în ce constă această acţiune de extragere a
nisipului prundiş din albia minoră a rîului Nistru, care are loc deja de
repetate ori şi ilegal, pe partea dreaptă a rîului, în zona de lîngă plaja
Coşniţa?
Anatol Grajdian: Deşi Nistrul este bătrîn, biodiversitatea
acvatică a acestuia este cunoscută prin diverse specii de peşti, raci, moluşte,
fitoplancton şi alte organisme invizibile de ochiul omului. Multe din ele sunt
introduse ca specii rare sau pe cale de dispariţie în Cartea Roşie a Republicii
Moldova. Pe parcursul miilor de ani cu vietăţile de apă s-a format şi albia
minoră a rîului pe fundul căreia s-a creat un filtru natural de nisip-prundiş,
prin care apa rîului se infiltrează în orizonturile acvatice de ape freatice şi
subterane, asigurîndu-ne necesităţile de apă potabilă. În anul 2006 Republica
Moldova a aderat la acordul european, privind navigaţia internă pe rîurile
Nistru şi Prut, care au fost clasificate ca artere de categoria „F” – de
importanţă internaţională. Luînd în consideraţie că pe parcursul ultimilor 30
de ani, cît şi construcţia nodului hidroenergetic Dubăsari în aval de baraj,
rîul a început să se înămolească intens, punînd punct de imposibilitate de
navigare cu debarcadere sau alte nave de tonaj greu. Conform acordului
menţionat, Ministerului transporturilor şi infrastructurii drumurilor al
Moldovei i-a fost pus în sarcină să asigure navigaţia pe rîurile Nistru şi Prut,
fapt pentru ce se încearcă stihiinic curăţarea senalului în regiunea
localităţilor Pîrîta-Coşniţa.
R: Care
au fost primele încercări de extragere a nisipului din rîu?
A.G.: Primele încercări industriale de extragere a nisipului-prundiş din r.
Nistru au fost în anii 70-80 al veacului trecut XX. Prin urmare, la insistenţa
organelor de protecţie a mediului înconjurător, savanţilor, Academiei de
ştiinţe dovedindu-se că se prejudiciază grav ecosistema acvatică, proceselor
hidrologice naturale cît şi terenurile din fîşia siverană a rîului, acestea au
fost stopate. Din anul 2008 şi pînă în prezent patru întreprinderi contractînd
tehnică fluvială şi primind acordul Căpitaniei portului Giurgiuleşti, în
regiunea localităţilor Pîrîta-Coşniţa, sub pretextul adîncirii senalului de
navigare au dobîndit sute de tone de nisip-prundiş, care apoi erau realizate pe
bani cheş, obţinînd profituri fără cheltuieli mari.
R.:
Cine este responsabil de aceste acţiuni, cui aparţin acele debarcadere de pe
rîu?
A. G.: Responsabil de lucrările realizate este Ministerul transporturilor cu
infrastructura din subordinea Căpitaniei portului Giurgiuleşti, porturile
fluviale Bender şi Ungheni, de la acestea şi se contractează tehnica fluvială
de dobîndire a nisipului-prundiş.
R.: Conform căror reguli, căror drepturi se
fac asemenea lucrări în albia r. Nistru?
A. G.: Ca
specialist şi ca şef al instituţiei Ecologice Dubăsari, confirm că lucrările
efectuate în albia minoră a fluviului Nistru contravin Legislaţiei Ecologice în
vigoare şi anume:
- coordonării cu
organele superioare de mediu, sănătate, administraţiei publice raionale şi
locale;
- Legea privind
zonele şi făşiile de protecţie a rîurilor şi bazinelor de apă nr. 440-XIII din
27.04.95, art. 4, 13;
- Codul Apelor
Republicii Moldova nr. 1532-XIII din 22.06.93.
R.:
Ce măsuri sunt întreprinse de autorităţile raionului, de către dumneavoastră ca
inspector ecologic?
A. G.: Am menţionat mai sus ca în anii 2008-2012 au fost stopate 4 întreprinderi
ce dobîndeau zăcăminte din fluviul Nistru. Toţi conducătorii au fost
sancţionaţi conform legislaţiei în vigoare, unele materiale au fost îndreptate
organelor competente de procuratură, Comisariatului de poliţie raional. Din 4
întreprinderi au stopat benevol sau forţat 3, doar o întreprindere SRL
„Romirdo” conducător Şalopa Iurii, originar din municipiul Chişinău pînă în prezent
continuă activitatea ilegală cu tehnica fluvială în regiunea localităţilor
Oniţcani, Slobozia-Duşca şi Coşniţa. În luna august curent, de către IEDubăsari
de comun cu ofiţerii Comisariatului raional Dubăsari la fluviul Nistru s.
Coşniţa a constatat în repetate ori efectuarea lucrărilor ilegale de către SRL
„Romirdo”. Pe cazul dat, conducătorului Şalopa Iu. i-a fost întocmit un proces
verbal de contravenţie administrativă nr. 022152 pe articolul 113 al 3, pentru
activităţi economice în zone de protecţie a apelor. Problema data la moment
este precăutată de anchetatorii Ministerului de Interne.
R.:
De ce se întîmplă că, chiar atunci cînd s-a început această acţiune ilegală nu
s-au întreprins măsuri de evacuare imediată a acelor mecanisme fluviale, care
stingheresc oamenii ce vin la odihnă, căci e o zonă de plajă, iar vinovatul sa
fie pedepsit conform legii?
A. G.: Pe întreprinderea şi conducătorul SRL „Romirdo” în anul 2010 a fost deschis dosar
penal, dar cu părere de rău judecata a constatat că acţiunile întreprinderii nu
contravin legislaţiei şi prin aceasta a fost încurajată continuarea lucrărilor
în albia fluviului Nistru.
R.:
Unde putem ajunge, dacă Nistrul va fi „scurs” de tot pietrişul nisipul care-l
mai are? Pentru că, din spusele părinţilor mei ştiu că bătrînul Nistru nu tot
timpul a fost aşa de nămolos şi murdar ca în prezent.
A. G.:Cred că ultimul cuvînt în problema abordată de dumneavoastră trebuie s-o
expună savanţii, care vor fi consecinţele şi viitorul fluviului Nistru a acelor
localităţi amplasate pe malul acestuia, dar acest lucru se va întîmpla doar
după o evoluţie complexă a impactului antropic în albia minoră a bătrînului
Nistru.
Irina Glod,
redactor şef
| 
