Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestineasca de primavara pe care o asteapta cu nerabdare toti crestinii satului , mai ales copiii.Ultima saptamina din Postul Pastelui, Saptamina Mare sau Saptamina Patimilor incepe cu Duminica Floriilor.In aceasta duminica este sarbatorita intrarea lui Iisus Hristos in Ierusalim.Incepind cu seara de duminica, la biserica se tin slujbe in fiecare seara care se numesc Denii.De luni pina joi sint comemorate cina cea de taina, prinderea si judecarea lui Hristos.Ziua de joi este denumita Joia Mare, iar Denia din aceasta zi este una mai speciala. In aceasta saptamina se face curatenie generala in gospodarii, pentru ca totul sa fie curat.In Joia Mare oamenii inceteaza munca in cimp.In aceasta zi femeile coc pasca si cozonac.Pasca are o forma rotunda din aluat impletit, avind in mijloc o cruce (simbolizind crucea pe care a fost rastignit Hristos).Inainte de a face pasca , femeile se gatesc, adica se peaptana, imbraca haine curate, isi pun sort curat, fac rugaciune, apoi se apuca de framintat.Cind pun pasca in cuptor, fac semnul crucii cu miina de-asupra tavei cu pasca , spunind Cruce-casa, cruce-n masa, cruce-n tuspatru colturi de casa.Femeile mai in virsta spun ca pe vremuri chiar si ouale le vopseau in ziua de joi.In prezent gospodinele vopsesc ouale simbata.Ouale se vopsesc in culoare rosie, dar si de alte culori (galbene, verzi, albastre, portocalii).Putine gospodine din sat incondeiaza oua.Unele, inainte de a vopsi ouale leaga pe ele cite o frunza de leustean, apoi le pune pe fiecare aparte intr-o punga strinsa si le vopseste.Locul unde a fost legata frunza de leustean ramine nevopsit, adica oule au cite o frunzulita alba pe ele.Femeile obisnuiau sa vopseasca ouale cu coloranti naturali, precum ar fi cojile de ceapa. In Vinerea Mare se tine post negru.Slujba la biserica comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus Hristos de pe cruce.Bucatele se fac tot in aceasta zi, gospodinele avind grija sa nu guste nimeni din bucatele facute pentru Paste, astfel sarbatoare pare a fi mult mai asteptata. In Simbata Mare are loc la biserica slujba de Inviere.La aceasta slujba participa aproape toti oamenii satului (in afara de cei bolnavi si copii mici), imbracati in straie de sarbatoare.La miezul noptii, preotul iese din altar cu luminarea aprinsa , indemnind pe cei prezenti sa ia Lumina.Apoi urmat de alaiul de credinciosi inconjoara biserica de trei ori.Serviciul divin se desfasoara afara.Cind preotul rosteste Hristos a inviat!, credinciosii raspund Adevarat a inviat!, care si este o formula de salut timp de 40 de zile pina la Ispas, Inaltarea Domnului. Cu luminarea aprinsa fiecare se intoarce acasa, care se pastreaza tot timpul anului.Cu aceasta luminare se face o cruce de-asupra usii pentru ca intreaga gospodarie sa fie pazita de cele rele. Pe timpuri de noaptea Invierii flacaii satului aprindeau pe dealuri focuri de veghe.In jurul acestor focuri cei prezenti istoriseau istorii din viata lui Iisus Hristos, cit si amintiri legate de ziua de Paste.Ei sareau peste aceste focuri, pentru ca fermecele sa nu aiba putere asupra lor.Acum aceste focuri se aprind mai aproape de sat, ca baietii sa prinda si momentul Invierii. Dupa slujba oamenii pleaca la biserica cu cosul pascal(pasca, oua s.a.), pentru a fi sfintite si binecuvintate.In cos se pune pasca cu cruce, oua vopsite, prajituri , vin si alte bunatati, precum ar fi sunca, cirnati, carne de miel, dar si banuti.Pe vremuri gospodarii puneau in cos alaturi de pasca- slanina, sare, ceapa, usturoi.Dupa sfintirea cosului pascal, ritualul de Paste continua in familie.Acasa se pregateste un vas cu apa in care se pun un ou rosu, altul alb si banuti.Fiecare membru al familiei se spala pe rind pe fata si isi dau cu cele doua oua pe obraji,ultimumii care se spala( mai ales acestea sint copiii) iau si banutii( pentru a avea noroc, sanatate si bogatie tot anul).Apoi are loc prima masa de Inviere in familie.Este impartita pasca si ouale sfintite.Fiecare membru al familiei trebuie sa manince mai intii un ou sfintit (care simbolizeaza reinvierea), pasca sfintita, apoi dupa ceia se poate minca din celelate feluri de mincare. Se spune ca alimentele sfintite dau puteri vindecatoare.Ca regula, primul care ciocneste este cel mai virstnic barbat de la masa(cea mai virstnica persoana).Cojile de la ouale sfintite se arunca in pamint, ca sa rodeasca mai bine.Se mai spune ca cine ciocneste oua in ziua de Paste, se vor intilni si pe lumea cealalta.Alte bucate traditionale in afara de cele sfintite care nu lipsesc de pe masa de sarbatoare sint sunca, racitura(numai nu de cucos), drobul de miel, pregatit dupa mai multe recete, pirjoale si multe alte bucate. Prima zi de Paste este petrecuta in familie, fara activitati distractive.Nu e bine sa dormi in aceasta zi, ca n-ai noroc in casa.In ceasta zi copiii merg la rude , vecini si prieteni pentru a-i anunta de Invierea Domnului.Ei sint rasplatiti cu oua rosii si prajituri.Pentru ca gospodaria sa fie unita si fericita e bine ca un baiat sa treaca primul pragul casei in dimineata Invierii Domnului.In prima zi de Paste nu se pregateste mincare, nu se matura si nu se permite plecarea din sat. In a doua zi de Paste finii se duc in vizita la nasi, copiii la parinti cu pasca si oua rosii. Pe vremuri unii gospodari aveau in curte scrinciob.In aceasta zi se adunau tinerii pe la aceste gospodarii sa se dea in scrinciob, pentru acest serviciu se rasplateau cu oua rosii. Baietii plecau la fetele pe care le placeau cu flori, cu crengute de liliac, fetele la rindul lor le daruiau oua rosii. In multe mahalale se aduna vecinii pentru a participa la solemnitatea ciocnirii oualor.Se respecta niste reguli primul ciocneste persoana mai in virsta.In prima zi ouale se ciocnesc cap la cap, a doua zi cu partea opusa, iar a treia zi cu partea laterala. De multe ori ciocnirea oualor trece pe neobservate intr-un concurs Al cui ou este mai tare? In ziua a treia de Paste multi locuitori ai satului pleaca in cimitir pentru a face ordine la morminte si a se pregati de Pastele Blajinilor.In aceasta zi in cimitir se mai da de pomana oua vopsite, pasca si vin de sufletul celor morti, caci si ei sint in asteptarea celei mai crestinesti sarbatori - Pastele. Vera Oxente, sefa Bibliotecii publice pentru copii, s.Molovata
|
