Cu scopul monitorizării activităţii producătorilor agricoli din raion, pe data de 23 iulie curent, Direcţia agricultură şi cadastru a efectuat o vizită de lucru în satul Ustia pe cîmpurile de legume ale GŢ”Jitari Ion” şi GŢ”Sclifos Ion”, primul cultivînd legume pe o suprafaţă de 10 hectare, al doilea – pe o suprafaţă de 18 hectare, ambii cultivînd castraveţi, tomate, vinete, ardei, ceapă morcov şi sfeclă roşie. În timpul vizitei noastre era în toi recoltarea castraveţilor la GŢ „Jitari Ion” suprafaţa plantată fiind de 3,5 ha. Dl I. Jitari ne-a relatat că anul acesta, datorită faptului că a semnat preventiv contract de livrare a legumelor cu o fabrică de conserve din apropierea or. Chişinău, are posibilitatea să livreze producţia la timp şi cu perderi minime. Preţul de livrare, în dependenţă de mărime şi formă a castraveţilor, variază între 4 şi 6 lei pentru un kilogram. Însă în perioada de creştere intensivă a castraveţilor nu se reuşeşte strîngerea la timp şi în întregime a acestora, iar fabrica de conserve nu primeşte producţia care nu corespunde standardelor de conservare. Din acest motiv se pierde o mică parte din producţie, neavînd unde o realiza. E de menţionat faptul că întreaga suprafaţă de legume este irigată cu sisteme moderne, prin picurare care exclud cheltuielile excesive de apă şi surse financiare dar şi preîntîmpină eroziunea şi spălarea stratului fertil a solului.  În acelaş timp producătorii agricoli din satele din platoul Ustia-Molovata, inclusiv şi cei menţionaţi mai sus, se confruntă cu o problemă serioasă şi anume preţul foarte mare la apa pentru irigaţie, deoarece Staţiunea tehnologică de irigare (STI) Chişinău, care deserveşte cîmpurile din satele de pe malul drept al Nistrului, include toate pierderile de apă de pe traseu în preţul de livrare a apei, ceea ce o face foarte scumpă. Ieşirea din această situaţie producătorii de la faţa locului o văd pe două căi şi anume: luarea, cît mai repede posibil, a sectorului Holercani a staţiunii date la balanţa Asociaţiei utilizatrilor de apă pentru irigaţie (AUAI) care se află la ultima etapă de constituire şi înregistrare; alta fiind folosirea sursei alternative de aprovizionare cu apă, adică a sistemului de irigare a fostului colhoz „Biruinţa” din satul Ustia, sistem ce nu a fost utilizat mai bine de 20 de ani şi care necesită o reparaţie capitală. Ei spun că, chiar investind o sumă bună de bani în acest sistem, ar putea avea apă la timp şi cu preţul mult mai mic, investiţie ce se va putea recupera pe parcursul a 2-3 ani.

Popuşoi Valeriu, Direcţia agricultură şi cadastru
|