Conform datelor prezentate de către producătorii agricoli din raion, pe parcursul anului  2015 au fost recoltate 1545,7 tone de fructe, atît sîmburoase cît şi samînţoasae, şi 240 tone de struguri, de masă şi tehnici. Toate aceste cantităţi de producţie au fost obţinute pe teritoriul a 4 primării, şi anume: Coşniţa, Pîrîta, Cocieri şi Ustia. Ţinem să menţionăm că datele acestea sînt prezentate de către producătorii agricoli ce cultivă producţie la scara industrială şi care este destinată realizării atît la procesare cît şi consum. 
Cantitatea de fructe a fost recoltată de pe suprafaţa de 304 hectare, obţinînd o roadă de cca 5 tone la hectar, strugurii sînt recoltaţi de pe suprafaţa de 46,7 hectare şi roada fiind de 5,14 tone la hectar.
Legume anul acesta au fost cultivate pe o suprafaţă de 155 hectare, obţinînd un volum de 1902,5 tone, roada media fiind de 12,26 tone/hectar, aproape cu 10tone/hectar mai mică ca anul trecut.
Cantitatea producţiei respective ar fi fost cu mult mai mare dacă am lua în consideraţie mai mulţi factori ce au avut influienţă destul de importantă şi anume:
      1.  Secetea puternică din anul curent şi utilizarea sub nivel a irigării.
     2.  O mare parte din producători refuză să declare suprafeţele reale cultivate, refuză să înregistreze plantaţiile şi să declare roada reală  obţinută.
      3. Foarte mulţi producători nu au efectuat lucrările tehnologice de îngrijire a plantaţiilor la timp şi la calitatea necesară, cum ar fi depăşirea termenilor de tăiere în uscat şi în verde şi protecţia împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Ne vom axa mai mult asupra celui de al doilea factor, deoarece o cantitate destul de impunătoare de producţie, din pricina nedeclarării acesteia, nu poate fi înregistrată. Cu toţii cunoaştem că suprafeţele reale ale plantaţiilor multianuale, în raion sînt mai mari, în acest caz primăriile ar trebui să fie cointeresate în primul rînd în luarea la evidenţă a plantaţiilor pe rod, doar plantaţiile produc producţie cu valoare adăugată înaltă şi  atrag forţe de muncă considerabile. În acest caz deţinătorii de plantaţii, atît persoane juridice cît şi fizice, atrag la lucrări muncitori sezonieri, aceştia fiind remuneraţi neoficial şi, respectiv, nu declară roada reală obţinută.. Din pricina acestui fapt este foarte anevoios de urmărit cantităţile reale de producţie obţinută şi astfel Bugetul, şi aşa destul de auster, este lipsit de o sursă importantă de finanţare. În cazul acesta atît primăriile cît şi deţinătorii de plantaţii urmează să respecte prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, nr 705 din 20.10.1995 privind modul de înregistrare la venituri, punere pe rod, casare şi defrişare a plantaţiilor perene, în special Regulamentul cu privire la modul de recepţionare şi înregistrare la venituri a plantaţiilor perene în primul an de vegetaţie. Recepţionarea  şi înregistrarea la venituri a plantaţiile  perene în primul an de vegetaţie se efectuează de o  comisie desemnată de către primărie cu participarea la lucrările ei a reprezentanţilor  deţinătorilor de terenuri şi a persoanelor care preiau sub răspunderea lor materială plantaţiile perene tinere înregistrate. 
Privitor la plantaţiile de vii, deţinătorii de plantaţii viticole, persoane fizice sau juridice, cu o suprafaţă mai mare de 0,15 hectare, sînt trecuţi în categoria producătorilor de produse de marfă vitivinicole. Conform prevederilor Legii nr 57 din  10.03.2006 a viei şi vinului, producătorii respectivi sînt obligaţi sa-şi înregistreze plantaţiile şi să ţină un registru al producţiei.
În raion ne confruntăm şi cu situaţia cînd o bună parte de plantaţii deja existente de mai mulţi ani au s-au invechit fizic sau din pricina afectării excesive de dăunători şi boli, practic au devenit neroditoare. Atunci aceste plantaţii urmează a trece procedura de  casare si defrişare. Ca şi în cazul cu înregistrarea plantaţiilor, casarea şi defrişarea acestora este reglementată de către aceeaşi hotărîre de guvern, amintita mai sus, care prevede Regulamentul cu privire la modul de casare şi defrişare a plantaţiilor perene.
Ca şi cultivarea plantaţiilor perene, cultivarea legumelor la fel cere implicarea unui număr mare de lucrători. Iar nedeclararea suprafeţelor şi a roadei, utilizarea ilegală a forţei de muncă, la rind cu achitarea “în plic”, duce la ceea ce am vorbit mai sus, adică neacumularea surselor financiare la buget şi imposibilitatea petrecerii unor acţiuni şi programe în sfera socială. Primăriile ar fi obligate sa ia măsuri în situaţiile date, în primul rind de ele depinde deţinerea unei evidenţe cît mai clare a suprafeţelor cultivate şi a utilizării forţei de muncă.

                            Nicolae Bulat, specialist principal
                            Direcţia agricultură şi cadastru