 Se zice că, în noaptea
dinaintea Bobotezei se deschid cerurile şi Dumnezeu îndeplineşte dorinţele
celor care s-au comportat ca buni creştini. Sărbătoarea este menită să
reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în
viaţa publică, la împlinirea vîrstei de aproximativ 30 de ani. Întrucît în
această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai
numeşte şi Epifanie, Teofanie
Boboteaza este una dintre
cele mai mari sărbători a creştinităţii.
Semnificația
Bobotezei constă în pomenirea Botezului Mântuitorului, sărbătoarea fiind pentru
creştini la fel de importantă ca și Crăciunul, Paștele sau Schimbarea la Față a Mântuitorului. De
asemenea, în această zi se sfințesc apele şi se face Agheasma cea Mare, după
Sfinţirea apei prin scufundarea sfintei Cruci în rîuri, lacuri sau izvoare, mai
mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi,
iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul. După acest obicei, creştinii îşi iau agheasmă pe la casele lor.
De Bobotează are loc sfinţirea apei. Oamenii
merg la biserică pentru a lua din această apă, care
spun ei, că nu e una obişnuită, ci una care vindecă. Cu ea se stropeşte în casă şi lucrurile care trebuie binecuvîntate cu sfinţenie. Preoţii povestesc că „în ziua Bobotezei, râul
Iordan, în care a fost botezat Iisus Hristos, își întoarce
cursul înapoi”.
Agheasma este apa cu proprietăţi miraculoase care îndepărtează bolile, unii
spun că stropesc cu ea şi încăperile , pentru a alunga spiritele rele.Enoriaşii afirmă că agheasma vindecă
deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. În popor, se mai spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor
mărita în acest an.
|
